Wednesday, April 8, 2009

An Interesting Experience of Social Effervescence and Colapse


Building a vessel that I named Narrenschiff...

Tampiteilor care acuza epava, vreau sa le aduc aminte ca doar vuietul marii se aude!

Sunt 2 lucruri pe lumea asta pe care le iubesc si le urasc in acelasi timp cu o intensitate greu de exprimat. Unul din cele doua lucruri sunt eu, iar cel de-al doilea... e si mai personal!

Mai exista un al treilea lucru pentru care simt ceva asemanator, insa nu la acelasi nivel.

Mi s-a parut tot timpul un fenomen inexplicabil acea atitudine pe care o are omul simplu fata de porcul din ograda. Il ia de mic, il hraneste, are grija de el, il creste "mare si frumos", dupa care ii baga o lama lunga fix in gat si ii apasa cu piciorul pe cap pentru ca toata viata si tot sangele sa se scurga afara din el. N-am inteles si nici nu voi intelege vreodata acest obicei. Asta pentru ca nici nu vreau! Sunt, totusi, destul de curios ce considera porcul. Sunt sigur ca, initial, porcusorul e fericit, recunoscator fata de om si, probabil, ajunge chiar sa-l indrageasca, dar, la sfarsit, cand realizeaza rezultatul relatiei sale cu "ingrijitorul", orice poate sa-i treaca prin cap numai dragoste nu.

Ei, pot spune ca si eu am fost, e drept, la un alt nivel, un porc. Cred ca am trait si eu miniatura acelor sentimente ale porcului. Am facut cunostinta cu o entitate care intr-o mana tine mancare si ma hraneste si in cealalta mana tine ascuns la spate un cutit lung si taios cu care din moment in moment o sa-mi mai creeze o gura sub barbie. Acea entitate are un nume facut dintr-o adunatura de 6 abrevieri. E amuzant de-a dreptul, tinand cont de semnificatia numarului 6 (din capul meu) si de gestul simbolic de a reduce un cuvant cu o insemnatate bogata la o singura litera lipsita de sens. Asta e, de fapt, acea "entitate" - o adunatura, o adunatura de fiinte pline de potential care sunt dezvoltate doar pentru a fi mai satioase societatii devoratoare.

Trebuie sa recunosc ca acest cotet sau, mai bine zis, aceasta ferma (pentru ca e chiar "mai mare decat Talmaciu") de porci nu arata rau. Ba din contra, e un mediu perfect in care sa cresti, sa te "ingrasi" cu multe ghinde pline de esenta si sa inveti de la tot felul de porcine cum sa rami in linii cat mai drepte prin noroiul nelimitat. Din cand in cand, ferma asta mai primeste niste latura de la diverse macelarii, latura facuta de cele mai multe ori din bucati de cadavre ale altor porci.

Viata e frumoasa in ferma si fiecare porc se simte ca la el acasa, guita in cor cu alti porci, unii negrii, unii albi, uinii maro... Unii cu rat lung altii cu rat scurt, toti cresc fericiti, rama in solul care li se pare cel mai prietenos si eu... in rand cu ei. Trebuie sa fii un adevarat bou de porc sa nu vezi splendoarea fermei!

Si totusi, nu stiu cum si de unde, dar dupa un an de zile de tavaleala prin noroi si de ramat dupa ghinda, un miros de hoit imi inunda narile iar un scartait de usa de abator se aude in departare, dar se apropie tot mai mult cu fiecare vibratie. Cred ca pentru mine s-a deschis usa. Toti ceilalti porci isi vad in continuare de treaba in fericirea lor infantila si mai guita din cand in cand unul catre celalalt din diverse motive care mai de care mai neinsemnate. Cu totii continua sa rame nederanjati in noroiul lor pe care il percep ca un fel de miere cu lapte, dar mie mi-a pierit cheful. Simt o liniste ciudata, o tinere de respiratie a macelarului inainte de a da lovitura fatala si stiu ca eu sunt urmatoarea tinta. Ferma asta este unul dintre cele mai bune lucruri inventate dupa marea "rabufnire", dar, daca nu sti ce ghinde sa inghiti sau cand sa rupi gardul si sa fugi, o sa-ti fie fatala si o sa devi o carcasa spanzurata in congelatorul societatii.

M-am hotarat, asadar, sa pun capat acestui capitol al porcinei mele, dar fara sa renunt total la ea. Ii datorez multe si intentionez sa nu raman dator, asa ca voi ajuta in continuare la dezvoltarea fermei si voi trimite si mai multi purcelusi in ea pentru a se dezvolta. Decizia de a sta pana de Ignat si de a imbratisa colapsul apartine, intr-un final, fiecaruia...

Oink, oink! Gata cu porcariile!


Be seeing you!

1 comment:

  1. 'o adunatura de 6 abrevieri' :))... presupun ca ii aceeasi adunatura care mi-a trecut prima prin gand.

    Si as zice ca ferma de porci se poate dezvolta, sper ca spre asta tinde, intr-o herghelie de cai liberi, puternici si frumosi cum exista de altfel cateva exemple, iar lama de 8 inchi va disparea, sau imi cer scuze se va tranforma in altceva ca doar nimic nu se pierde, totul se transforma.

    Oricum asta a fost ceva diferit, inca zambesc :D.

    ReplyDelete